Despre curajul de a fi imperfect…

despre curajul de a fi imperfectCurajul de a fi imperfect este:

–  curajul de a spune “DA” Iubirii,  Prieteniei, Profesiei
–  curajul de a spune “DA” Vietii
–  curajul de a pasi inspre oameni
–  curajul de a imbratisa noul
–  curajul de a accepta libertatea
–  curajul de a fi fericit
–  curajul de a privi viata cu ochii deschisi

Exista doua tipuri de miscare prin care se caracterizeaza stilul nostru de viata:

miscarea verticala, ascendenta –  o miscare ce ne impune sa ne cream mereu o imagine, o “masca perfecta” prin care sa fim vazuti mereu drept cei mai buni, in care nici o greseala nu este permisa, care ne indeparteaza de esenta umana si de cei din jurul nostru. Acest fel de aborda viata, iubirea, prietenia ori profesia poate da nastere unei anxietati si unei tensiuni interioare permanente, intrucat niciodata nu o sa stim ca am ajuns suficient de sus, ca suntem suficient de apreciati, suficient de iubiti, de prestigiosi, ca nu vom face niciodata un pas gresit. Aceasta miscare este caracterizata prin nevoia constanta de validare a actiunilor noastre si ne face vulnerabili si sensibili. Deviza este : “Eu nu am voie sa gresesc niciodata”.

miscarea orizontala, miscarea inspre oameni, inspre comuniunea cu cei din jur, inspre descoperirea si respectarea valorilor noastre si ale celorlalti. Miscarea inspre oameni este miscarea inspre libertate si curaj si are la baza interesul social. Cel care se misca inspre oameni si comunitate se indreapta mereu in directia in care doreste si chiar daca greseste, el va privi greseala ca pe un lucru natural, si-o va asuma si va cauta caile prin care aceasta se poate remedia. Cel care are curajul de a fi imperfect este cel care se misca prin viata nu in sus, ci mereu inainte. Este omul empatic, multumit, inovativ, profesionist, fericit.

Tot ce iti doresti este de partea cealalta a fricii!