Ce este psihoza?

ce este psihozaCuvantul “psihoza” este folosit pentru a descrie tulburarile care afecteaza psihicul in momentul in care are loc o pierdere a contactului cu realitatea.

Psihoza este asociata cu o serie de simptome: idei sau convingeri false care nu pot fi combatute nici macar cu argumente logice (de exemplu, ideea ca persoana este urmarita pe strada, ca este supravegheata, ca cineva incearca sa o otraveasca, ca are puteri deosebite etc.), halucinatii (se aud diferite zgmomote sau voci : pot fi voci care comenteaza actiunile persoanei, care adreseaza injurii, voci care poruncesc persoanei sa faca anumite lucruri, persoana poate simti diverse mirosuri, vedea diverse imagini, simti diverse senzatii la nivelul corpului). Totodata, pot aparea fenomene de derealizare sau de depersonalizare: sentimentul ca eu nu mai sunt eu, ca lumea din jur s-a modificat, ca eu sau corpul meu s-a modificat, e mai greu sau mai usor, sau fenomene de transparenta-influenta: ca gandurile persoanei pot fi citite de catre alte persoane, ca pot fi inserate in mintea persoanei din afara sau sonorizate in asa fel incat toata lumea sa le auda.

Odata cu aceste modificari ale gandirii si ale perceptiei apar modificari ale comportamentului, persoana devine mai retrasa, are preocupari ciudate, pe care inainte nu le avea, face lucruri care par neobisnuite pentru cei din jur, au loc modificari ale somnului (insomnie), apar stari de agitatie, de tensiune interioara, modificari ale dispozitiei afective (tristete marcata, sau din contra euforie pana la iritabilitate).

Modificarile comportamentului sunt semnalele de alarma cel mai adesea observate de catre persoanele apropiate, de catre familie, prieteni, colegi.

Important de stiut este ca in timpul psihozei persoana care sufera nu are constiinta bolii, adica nu are capacitatea de a face diferenta intre realitate si toate aceste ganduri, voci, trairi pe care le are in asa fel incat sa realizeze ca ele are putea face parte dintr-o boala.

In cazul psihozei este nevoie de tratament medicamentos prescris de medicul psihiatru. Tratamentul se face pe termen lung, in functie de severitatea simptomelor si de cat timp dureaza episodul (adica in cat timp de la tratament trec simptomele si cat timp a stat pacientul avand simptomele dar fara tratament). Foarte important este ca pacientul sa nu intrerupa niciodata tratamentul fara acordul medicului psihiatru pentru ca in 90% din cazuri simptomele reapar in primul an de la intreruperea tratamentului.

Pe langa tratamentul medicamentos este nevoie de psiho-educatie, adica de informarea si educarea pacientului, a familiei, a comunitatii cu privire la boala psihica, la felul cum ea se manifesta si cum evolueaza.

Evolutia bolii variaza de la caz la caz, precum si gradul de recuperare este in functie de diferiti factori dintre care cei mai importanti sunt: tratamentul, implicarea familiei, reintegrarea socio-profesionala, incurajarea si participarea activa in cadrul comunitatii.